Gospodina
O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.
Si-s grabita, si-s grabita,
Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mancare.
Ca la noi in musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.
De pe-o « buna dimineata »
Cu tulpina de carcel,
A sarit un gandacel
Cu mustatile de ata.
Alti gandaci, marunti si rosii,
Care-si poarta fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm la soare, somnorosii !
Iar pe-un fir de papadie,
Ce se-nalta, drept, din iarba,
Suie-un carabus cu barba,
In hainuta aurie.
Suie, mandru si grabit,
Sa vesteasca-n lumea mare :
- Preacinstita adunare,
Primavara a sosit !